Românii, părinţi tot mai târziu

În ultimii 25 de ani, vârsta medie la care aleg să facă primul copila crescut cu 5 ani

Româncele aleg să devină mame tot mai târziu. Dacă în anul 1990, vârsta medie la care o femeie năştea primul copil era 22 de ani, acum ea a urcat până la 27 de ani. În mediul urban, media este de 28 de ani arată datele Institutului Naţional de Statistică, şi chiar puţin peste 29 de ani în Bucureşti, potrivit unei clinici private de profil din Capitală.

O analiză a datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică arată că, în România, cele mai multe românce dau naştere primului copil între 25 şi 29 de ani (peste 35.600 de nou-născuţi), ceea ce înseamnă o creştere cu 120% faţă de anul 1990. Peste 20.000 de femei nasc primul copil între 30 şi 34 de ani, ceea ce înseamnă de 3 ori mai mult decât acum 25 de ani. La polul opus, cea mai dramatică scădere, cu 70%, până la 24.000 de naşteri, se înregistrează în categoria de vârstă 20-24 de ani.

Femeile vor o carieră, siguranţă financiară, şi abia apoi se gândesc să facă şi un copil. Emoţional, multe persoane, bărbaţi şi femei deopotrivă, nu sunt pregătite pentru responsabilitate, angajament şi schimbarea stilulului de viaţă, inevitabil în contextul în care apare un copil. Totuşi, trebuie să ţină cont însă de curbele de fertilitate pe care le are femeia, dar şi de predispoziţia la infertilitate a bărbatului. Perioada optimă, biologic vorbind, este cuprinsă între 20 şi 35 de ani. Eu aş recomanda chiar până la 30, 32 de ani. Peste această vârstă, intervin o serie de argumente contra, dar şi de riscuri pentru mamă şi copil. În cel mai simplu mod spus, după 35 de ani şansele încep să scadă, iar după 40 de ani, se prăbuşesc dramatic, crede dr. Chadi Muheidli, medic obstetrică-ginecologie, specialist în reproducere umană asistată.

Situaţia este similară şi în cazul bărbaţilor care aleg să devină taţi. Dacă în 1990, cei mai mulţi bărbaţi, care deveneau tată pentru prima dată, aveau între 25 şi 29 de ani (~ 100.000), acum categoria de vârstă cu cel mai mare număr de taţi la primul copil este 30-34 de ani, respectiv 57.000. Cea mai mare scădere este în categoria de vârstă 20-24 de ani, de 77%, de la 80.000 la 18.000, în timp ce între 25 şi 29 de ani, numărul taţilor s-a înjumătăţit. Tot mai mulţi bărbaţi aleg şi ei să devină părinţi mai târziu. Pe categoria de vârstă de 35-39 de ani, creşterea este de 18%. La bărbaţi se întâmplă altceva: fie fug de responsabilitate, fie au probleme tot mai serioase de fertilitate. Primul este un argument emoţional cu care lucrează psihologul, iar al doilea, ţine de educaţia şi de grija fiecăruia. În termeni biologici, riscurile se dublează odată cu înaintarea în vârstă a părinţilor. Complicaţiile privind sănătatea micuţilor sunt remarcate atunci când bărbatul şi femeia au peste 40 de ani. Există studii care afirmă că riscul de autism creşte de 6 ori în cazul în care partenerul depăşeşte această vârstă, fără să se demonstreze o legătură cu vârsta mamei, susţine dr. Chadi Muheidli, medic obstetrică-ginecologie, specialist în reproducere umană asistată.

Creşterea unui copil este cea mai importantă şi grea responsabilitate. La prima vedere, pare un lucru bun să naşti un copil după 35 de ani, pentru că, teoretic, atunci ai maturitatea necesară. Totuşi, trebuie să ne gândim că timpul trece, iar în adolescenţa sa, tu vei fi trecut de 45-50 de ani, iar fractura între generaţii este inevitabilă. Ce facem atunci când copilul nostru va fi student, iar noi pensionari sau aproape de pensie?, afirmă Ioana Tănase, psiholog clinician.

Anul 2001 a fost primul în care rata natalităţii a scăzut sub 10. Potrivit ultimelor date centralizate de Institutul Naţional de Statistică, rata natalităţii a fost, în anul 2014, de 8,8 născuţi vii la mia de locuitori, de la 13,6 în anul 1990.

Picture of Echipa Dacia Medical Center

Echipa Dacia Medical Center

0 0 Voturi
Article Rating
Aboneaza-te
Primeste notificari pentru

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
0
...ai o intrebare? lasa-ne un comentariux